O cale nespus mai buna!

Demult, demult, pe cand nici Google nu era, nici Gutemberg nu se nascuse, nici Galilei nu descoperise forma pamantului, Duhul lui Dumnezeu a coborat prin limbi de foc peste oameni.
Si a dat daruri, daruri pentru madularele mai putin frumoase.
Si trupul a crescut intr-o zi cat altul in sapte, a crescut in toate spre Cel care este Capul, i-au crescut madulare frumoase care nu mai aveau nevoie sa fie impodobite. Roadele cresteau singure, nu ca darurile pomului de craciun agatate de ramurile in ofilire.
Zmeul cel rau a provocat  trupul in ritm de manele:”in sabii sa ne taiem, in roade frumoase si dorite sa ne intrecem, in ratinguri sa ne comparam, toata lumea ti-o voi da, ai asigurate locurile dintai in topuri, comentariile numeroase in piete…lupta”.
Trupul i-a zis zmeului:”sa-mi las eu rodul meu cel minunat …sa ma framant pentru copaci?
Si privindu-si mladitele si ramurile pline de roade tot mai grele, s-a tot gandit ca de ce ceilalti copaci stau la umbra spinului? Poate si unii pomi? De ce nu vad ca este o cale nespus mai buna?
Un alt fel de Betanie?
Ca Altul este sotul?

Un răspuns la O cale nespus mai buna!

  1. […] o Veste Buna? Desigur! Intoarcerea la simplitate, la acea viata simpla, de partasie, de relatie vie intre fiecare dintre madularele trupului, dintre […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s