„Cei care sunt gata să-și poarte crucea, renunță la ”codiță”… ! ” Nicolae Moldoveanu despre desparțiri (Babel)!

„……Atunci i-am spus: „Oare Hristos a fost iudeu? A fost grec? A fost român? A fost neamţ?” Dar stă şi zice: „O, asta e o mistică adâncă!” Zic: ”Nu, ăsta este adevărul!” Noi trăim viaţa Domnului Isus Hristos care nu face parte din despărţirile care sunt pe pământ. Oamenii au făcut despărţirile, fie politice, naţionale, religioase, toate acestea sunt produsul Babelului. Şi zic: „creştinul adevărat este izbăvit din duhul Babelului, că are Duhul lui Hristos. Cine n-are Duhul lui Hristos, nu este al Lui, spune Romani 8/9” Şi aşa ne-am despărţit de omul acela, ce-o fi gândit după aceea, nu ştiu, dar ăsta este adevărul şi în faţa adevărului nu poate nimeni decât dacă e prea rău, să se împotrivească chiar până în pânzele albe. Adică viaţa creştină e doar de un singur fel, nu de o mie de feluri.
Viaţa noastră este Hristos, zice: „voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu” Col. 3/2,3,4 „şi când se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi cu El în slavă”. Deci nu pot să uit lucrul acesta, şi nu vreau să-l uit şi mă rog să nu-l uit. De ce? Pentru că este viaţa mea spirituală…..”
„….Biserici? Da, sunt nişte partide mai vechi sau mai noi născute pe terenul creştinismului. Dar partidele au fiecare numele respectiv şi fac parte, repet ce am mai spus, din Babel. Dacă aţi fost atenţi, când aţi citit despre Turnul Babel, care a fost prima idee a celor care au început să zidească Turnul Babel? Să citim din Biblie, Gen. 11: „Hai… să ne facem un nume…”! Ei, asta e! Oamenii ţin foarte mult la numele pe care şi l-au dat! Observaţi lucrul acesta: toţi care fac parte dintr-un partid ţin la nume! Dar numele care l-am primit noi creştinii, uite ce spune Sf. Apostol Petru, în epistola întâia cap. 4 versetul 16: „Dimpotrivă, dacă sufere cineva pentru că este creştin, să nu-i fie ruşine, ci să proslăvească pe Dumnezeu pentru numele acesta!” Nu pentru creştin catolic, creştin ortodox, pentru creştin baptist, creştin penticostal… Adică codiţa aceasta sau adaosul acesta face să se despartă oamenii. Că dacă ar spune: „sunt creştin”… când au venit cu recensământul la noi, era o rubrică: ce religie ai? Am spus: sunt creştin. Ce creştin? Zic: sunt 2 feluri de creştin? Creştin! Dar ce să scriu aici? Scrieţi aşa cum declar! Păi sunt 2 feluri sau mai multe? Zice: scriu cu creionul… Vă rog să scrieţi cu pixul! Acum ce şi cum o fi scris… dar l-a surprins şi surprind pe toţi la care le spun: Sunt creştin! –Dar ce fel de creştin? Aici e ispita cea mare a diavolului cu care a făcut multe victime!! De aceea nu e unită Biserica, nu sunt uniţi credincioşii. Pentru adaosul la numele de creştin.. eu subliniez mereu aceasta: sunt creştin! „Bine, dar creştin ortodox înseamnă cine are dreapta învăţătură…” – păi dar există creştin adevărat fără dreapta învăţătură? Învăţătura cea dreaptă este aceea a Domnului Hristos. Sau „creştin baptist” – păi da există creştin nebotezat? Dar nu e creştin acela care nu e botezat în urma credinţei. Zice Domnul: cine crede şi se botează, va fi mântuit! Deci e de prisos să mai adaugi la „creştin” – botezat. Că nu există credinţă inconştientă. Credinţa se bazează pe o cunoştinţă, să spui despre Domnul Isus şi apoi să crezi! Că zice: „tuturor celor ce cred, adică celor ce L-au primit sau celor ce cred în Numele Lui le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu, născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor ori din voia vreunui om, ci din Dumnezeu!” este scris la Ioan 1/12, 13. Deci nu există credinţă fără o cunoştinţă minimă despre Dumnezeu şi despre Domnul Isus. Aici iar lucrurile se împart, se despart, că oamenii au interese. Ştiţi că în limba română e un proverb care rimează: „interesul poartă fesul”, adică nu toţi erau convinşi din domnitorii care treceau la turci, adică cei care primeau credinţa turcilor, nu erau convinşi, dar pentru că erau interesaţi, ziceau că se trec. Despre Constantin Brâncoveanu, nu a vrut să treacă şi de aceea l-au decapitat pe el şi pe cei 4 fii. Deci interesul poartă fesul, şi dacă nu ar fi interesul de partid, ar fi creştinii uniţi, dar pentru că e interesul de partid, sunt dezbinaţi şi dezbinaţi vor fi până va veni Domnul Isus, până vor începe judecăţile. Însă cei care au conştiinţa adevărată şi cei care sunt gata să-şi poarte crucea, renunţă la codiţă! Vă rog să mă-nţelegeţi bine, nu am nimic cu nimeni, eu iubesc pe toţi fraţii, de toate culorile, dar rău e că-s culori!… Zice Goethe: „culoarea este suferinţa luminii”: o rază de lumină trecută printr-o prismă apar dincolo culorile dar nu mai sunt lumină. Sunt frumoase, copiii mai ales le plac. Sau tot Goethe spune: „cine greşeşte cu îmbumbatul la primul nasture, nu mai ajunge la capăt cu îmbumbatul!” Primul nasture sunt primii creştini. Ei au staruit în 4 lucruri, şi dacă creştinii stăruiesc în aceste 4 lucruri, sunt adevăraţi, şi anume: Faptele Apostolilor 2:42: „…primii creştini stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.” Dacă ăstea stau bine, toate stau bine.”
Vezi: sursa

Anunțuri

14 Responses to „Cei care sunt gata să-și poarte crucea, renunță la ”codiță”… ! ” Nicolae Moldoveanu despre desparțiri (Babel)!

  1. viorica spune:

    Pentru codita acesta multi crestini au suferit si au uitat de Hristos!Oare cine ne va desparti de dragostea lui Hristos?

    Apreciază

  2. viorica spune:

    Eu am taiat codita de mult…

    Apreciază

  3. elisa spune:

    Ba, inima rea si necredincioasa ne va desparti de Hristos.Evrei 3-12 .
    Daca eu sunt baptista, sunt despartita de Hristos?
    de ce?
    pentru ca m-am botezat?(baptist vine de la botezat, nu?)
    Nu, nu sunt despartita datorita coditei.

    Apreciază

  4. vesteabună spune:

    Sora Eliza, depinde cat de departe vedem. Daca judecam dpdv strict al mantuirii noastre, luam din „oferta lui Dumnezeu” strictul necesar pentru mantuirea noastra. Este un punct de vedere redus, egoist, utilitist. Daca judecam cu gandul lui Cristos, din punctul divin de vedere, nu ne mai multumim cu o „reteta” de mantuire, ci vedem tot Planul lui Dumnezeu, care Il are in vedere pe Cristos si pe noi in El. Din aceasta pozitie spirituala(de gandire) ne satisface doar abordarea cristica a atitudinii noastre, aceea de „rascumparati”, de „castigati”, de „smulsi”, de „adusi”, de „pusi”, lucrari la care nu suntem decidenti, ci fosti vrasmasi, constientizati sa vrea sa devina „robi”, dar odata „in casa” adusi la starea de fii.
    Numele diviziunii omenesti la care tineti, nu marturiseste Slava lui Cristos ci tine poate de roscovele interzise.
    Cu certitudine, daca cineva iubeste pe Domnul, renunta bucuros la aceste codite, ca o fata la numele tatalui ei atunci cand se marita.

    Apreciază

  5. elisa spune:

    Lucrurile nu sunt tocmai simple, pentru ca fac parte dintr-o comunitate cu care am niste tangente macar, daca nu si partasie(desi nu sunt si membra):
    un loc de inchinare si rugaciune.
    Este greu sa te aduni intr-o alta forma; daca in zona ar fi si frati care de aduna ca si fratele Moldoveanu’ fara a avea o denominatiune si ar mai fi si cineva ca si fr moldoveanu acolo. 🙂
    siguuur as adera fara rezerve; stiind ca e un loc in care un om curat a lui Dumnezeu nu vrea altceva decit partasie cu fratii si sa i se inchine Domnului.
    Tocmai spunea cineva ca nu sunt membra aici la biserica unde ma inchin…ce vorba? dar frati suntem in Domnul oare?
    Cu unii cred ca sunt, dar cu multi:NU!

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      Ba sunt foarte simple. Dumnezeu este cel ce pune madularele in trup. Uite la Roma, citim in Romani 16 era multe adunarele de casa, nu i-a scris episcopului, le-a scris tuturor fratilor, risipa de nume. Acuma, noi intr-un oras mare, ce ne ajuta mai mult si prin ce este mai slavit Dumnezeu? Printr-o declarație formală de coeziune, într-un cult de exemplu, dar lipsit de partășia reală, sau într-o adunare mică, relațională, în care funcțiile vitale ale trupului sunt active? O teorie goală de genul: ”preoția tuturor credincioșilor” alături de una și mai și: ”independența adunării locale” sunt la baptiști de exemplu, două mari minciuni aflate în mărturisirea lor de credință, minciuni care îi vor judeca în ziua aceea. Să vedeți cum reacționează un pastor din ăsta ”cult” când aude că unul sau altul fac parte din adunări in-”culte”! ca și cum ai face cel mai mare păcat, se uită la tine că de ce nu te calcă trenu’…se miră…așteaptă. N-ai dreptul să exiști,…piei satană! Și nu facem altceva decât ce scrie în cartea lor și ei nu fac: independența adunării locale și preoția tuturor credincioților.
      Nu de oameni ca fratele Moldoveanu avem nevoie, (deși n-ar strica nici de aceia pentru că el a practicat aceste mari principii biblice) ci fiecare cu Harul Său să lucreze fără nevoia templului, a amvonului, a seminarului, a ordinării și a altor ”unelte ale păstorului nebun”. Problema este de viziune, când unul și altul vede și umblă în acea lumină îi va vedea și pe alții umblând pe-acolo. Dar dacă nu umblă în lumină, ce să vadă în întuneric?

      Apreciază

  6. elisa spune:

    Cind Duhul vrea sa fac ceva, El imi si arata, nu?
    Nu poti sa-ti iei rucsacul in spinare sa faci on adunare pe cont propriu, pentru ca nu ti-a aratat Domnul sa faci acest lucru.
    Ma gindesc ca Domnul nu mi-a scos nici macar in cale
    un astfel de loc;
    daca EL avea asta in plan pentru mnine, imi arata la vreme.
    Nu tin cont de reguli, nici de anumite legi care se respecta; tin cont de cuvintul Domnului.
    Astept izbavirea in Ziua Aceea, ma rog ca sa nu fiu lasat afara de Domnul, ca de la oamnei nu trebuie sa asteptam nimic.
    Off topic,
    va dau acest link, foarte bun pentru vremurile pe care le traim.
    Va invit sa cititi un articol fulminant dar sa treceti si la actiune. http://ioan8.wordpress.com/2011/04/12/nebunia-de-inspiratie-demonica-in-biserica-2/

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      Sora Elisa
      „sa-ti iei rucsacul in spinare”….plastic spus. Este un pericol pentru fiecare creștin care primește o lumină, (dacă atitudinea Lui față de îndreptățire este una umanistă, legalistă,) să considere lumina primită nu ca un Har, ci ca o recunoaștere de către Dumnezeu a meritelor lui proprii, deci să se îngâmfe. Nu este însă un motiv de a nu umbla în lumină.
      Expresia: ”Cind Duhul vrea sa fac ceva, El imi si arata, nu?” se poate înțelege în mai multe feluri. Cum îți arată? O iluminare lăuntrică extatică, emoțională, a senzațiilor, independentă de Cuvântul scris sau una tot lăuntrică, dar a minții, a gândirii, a gândurilor, strâns legată de Cuvântul scris.
      Această distincție este granița între a fi creștin sau a fi păcalit.
      Dacă acolo unde sunteți tronează Cuvântul e bine, dacă Cuvântul este detronat, altcineva stă pe scaun și tare mă tem că religia senzației, baalismul ocupă tot mai mult, domină punctele de vedere acceptate de Ahabii și Izabelele nu atât de noului Israel.

      Apreciază

  7. elisa spune:

    Sigur prin Cuvintul care vine pe cale launtrica a mintii si gindirii.
    Nu pot spune ca se prezinta Cuvintul lui Dumnezeu decit asa cum e scris;
    problema este cea a partasiei (lipsa)intr-o lume care socializarea este mai intensa decit partasia.
    Daca ma uit in Cuvint si vad caci dragostea celor mai multi se va raci, nu mai caut ceea ce Domnul a spus ca nu va mai fi;
    caci se va raci.
    Ma rog pentru mine sa nu ma racesc, insa cred ca nu asta e sensul vietii de crestin, care face parte dintr-o turma; chiar daca as fi numai magar.
    Mersul vremurilor ne arata ca Scriptura spune adevarul; nu credeam ca voi apuca asemenea vremuri acum 17 ani.
    Nu stiu daca m-as incadra mai bine in alt loc, daca tot suntem pe ultima portiune de drum, cind speranta
    intr-o lume crestina iubitoare s-a dus.

    Apreciază

    • vesteabună spune:

      Mi-am schimbat telefonul si ma anunta cand apare un comentariu nou. Cât sunt de dese nu e nici un stres să răspund instant(dacă sunt pe lângă vre-un computer). Rețin ca absolut reală constatarea dvs. că trăim ”într-o lume care socializarea este mai intensa decit partasia”.
      Domnul n-a spus nimic despre magarii turmei lui, dar despre oi a spus mult.
      Indepărtarea de Cuvânt s-a făcut și prin adoptarea programului ca normă, a bilețelelor trimise la amvon (acatistelor pocăite) ca obișnuintă.
      Cum? Într-o adunare în care mărturisim că toți sunt preoți, trimitem bilețele la amvoane(de ce amvoane?)? Nu are gură fiecare? Unde scrie de bilețele în scriptură? Să se roage fiecare și celălalt să zică amin, asta scrie!
      Ce sunt acatistele?
      acatist = lista de nume data preotului pentru a se ruga pentru persoanele inscrise in ea.se cere preotului sa rosteasca anumite rugaciuni pentru indeplinirea unei dorinte.( ex: ROXANA se roaga tie doamne pentru reusita la examen )

      Apreciază

  8. elisa spune:

    Nu am zis chiar bine in penultimul comenatriu;
    cind Duhul vrea ca eu sa fac ceva personal, un lucru
    de importanta majora, imi da si putere sa vad, sa ascult si apoi vointa sa fac.

    Apreciază

  9. […] și viața veche a cultului său pe el așa că mai bine dă brânci Domnului de pe calea lui. Nu renunță la codiță. A te identifica cu Numele Domnului, doar cu Numele Lui e cea mai mare Glorie, cea mai mare bucurie […]

    Apreciază

  10. alinsgc8 spune:

    Odata cu industrializarea societatii [tarziu 1800] si introducerea mass media [la inceputul 1900] relatia intre membrii familiei, bisericii a fost afectata la temelie. Oamenii au schimbat relatiile fata in fata cu cele persoana/mass media. Prioritatile nu au mai fost sa munceasca sa traiasca dar sa traiasca sa munceasca. Guvernele au luat copii din familie si „educat” pe gratis, femeile au fost smulse din familie si puse in fabrica sa munceasca cot la cot pentru existenta. In alte cuvinte structura familiei/societatii s-a schimbat dramatic in ultimii 100 de ani si nu inspre bine.
    Bineînțeles ca si crestinismul a suferit ca urmare a acestor schimbari. Traim vremuri rele si grele dpdv spiritual, social, familial.
    Si cu toate acestea ESTE posibil sa implinim Biblia daca indepartam pacatul care ne infasoara asa de lesne. Egoismul, materialismul si lipsa de dragoste fireasca. Sa cautam partasia frateasca, invatatura, rugaciunea si frangerea pâinii impreuna. Imparatia Domnului nu este un loc cu cămăruțe unde fiecare traieste separat cu el însuși. Totul va fi despre partasie. Obisnuiti-va de pe acuma.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s