Jertfe duhovnicesti

Pe langa jertfa suprema adusa de Marele Preot al bunurilor viitoare, Cuvantul ne arata ca toti cei care am primit credinta suntem O PREOTIE   „ca sa aducem jertfe duhovnicesti”.
Noul Testament pomeneste mai multe feluri de jertfe duhovnicesti: „jertfa de lauda”(rodul buzelor, Evr 13:15), „jertfa de bautura”(martirajul lui Pavel), „jertfa vie”(nonconformismul fata de lume rom 12), slujba de „jertfa in Evanghelie”(vestirea evangheliei, Rom 15:16), „jertfa si slujba credintei”(slujirea crestina), „binefacerea si darnicia(comunicarea, impartasirea)”Evrei 13:16.
Constientizarea starii noastre de preoti ne conduce la necesitatea intelegerii slujbei noastre ca una preoteasca, de a aduce jertfe.
Toate aceste lucruri se inteleg in chip duhovnicesc, nu au nimic de-a face cu oaresicare jertfe de animale sau mancare, nici cu un locas pamantesc de inchinare.
Adevaratul Cort este in cer, in locurile ceresti in care am fost stramutati si noi in chip spiritual.
Jertfa este deci duhovniceasca, preotia este duhovniceasca, adica in Duhul, alcatuita din elemente spirituale, nu materiale.
Toata randuiala jertfelor Vechiului Testament este amanuntit descrisa pentru noi, ca sa intelegem in chip spiritual amanuntele apropierii noastre de Dumnezeu si ale slujirii Lui. Orice lucrare spirituala este una preoteasca, noi toti suntem preoti, suntem o preotie. Are importanta starea preotului, curatia lui, hainele lui, locul unde se aduce jertfa, componentele jertfei, distribuirea lor, felul si forma in care sunt aduse. Din toate invatam lucruri absolut esentiale trairii crestine pe care nu le-am putea invata din alta parte. Umbrele trecute vorbesc despre Bunurile Viitoare, despre Cortul din Cer si despre Sfanta Sfintelor spre care si in care putem intra „pe Calea cea Noua si Vie” care este Trupul Sau.
„Gloria lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor” si vedem cat este Dumnezeu de glorios in felul plin de intelepciune in care a ascuns invataturi pline de putere in cuvinte „sarace” si fara semnificatie, chiar dispretuite de cei mai multi, in istorisiri de jertfe pline de detalii aparent absurde. „Gloria imparatilor sta in cercetarea lucrurilor” si aici vedem gloria stapanirii Harului prin care „domnim”(imparatim) in viata cercetand si deosebind bine Voia lui Dumnezeu de restul intentiilor inimii noastre sau a altora, in cuvintele simple ale dispretuitei carti.
Daca luam ca exemplu Jertfa de mancare (despre care am postat o poezie vedem semnificatii simplu de inteles: Faina=Cuvantul lui Dumnezeu, Untdelemnul=Duhul lui Dumnezeu, Sarea=Harul lui Dumnezeu(Invatatura Harului fara plata) si Tamaia=Rugaciunea. Framantatura inseamna amestecarea acestor lucruri pentru a nu putea fi separate, sarea obligatorie si fara limita inseamna ca Harul este conditia tuturor slujirilor, tamaia pusa deasupra(nu amestecata) si adusa TOATA pe altar inseamna rugaciunea NUMAI catre Dumnezeu. Focul inseamna dragostea, interesul, pasiunea de a sluji. Acest foc nu trebuia sa fie strain, adica intelegem ca nu trebuie sa stimulam artificial dragostea de Dumnezeu(„nu starniti dragostea pana nu vine ea”), oricum Dragostea adevarata vine doar din Duhul.
Sa ne vedem propria noastra slujire, atat catre frati cat si catre straini ca o slujire preoteasca, de aducere de jertfa. Bunurile jertfite sunt cele ale launtrului, turmele omului ascuns, averile omului launtric. Origen spunea ca toate turmele lui Avraam sunt in inima noastra. Orice slujire a noastra este o aducere de jertfa, este in primul rand spre Gloria lui Dumnezeu (un pumn din darul de mancare se ardea impreuna cu TOATA tamaia) si apoi spre folosul celorlalti(frati sau straini). Orice lucrare spirituala pe care o facem (si sa nu va ganditi la slujbele din biserici, chiar inlaturati aceste imagini din minte) vestirea Domnului, impartasirea harului cu fratii, rugaciunea, cantarea este in primul rand o „slujba de rob” a lucrare de slujire catre Dumnezeu, apoi o „slujba de preot”, de mijlocire si apoi o slujba de „administrare” a Harului Lui Dumnezeu catre ceilalti („sa dea robilor hrana la vremea potrivita”). Nicidecum sa nu vedeti aici o slujba clericala, clericii n-au nici parte nici sorti in aceste lucrari. Prin imitatiile si falsificarile lor clericii intuneca planul lui Dumnezeu si fac orbii sa se impiedice pe drum, devenind astfel blestemati. Aceste cuvinte se adreseaza tuturor fratilor, tuturor credinciosilor, toti fiind preoti prin credinta. Singurul nostru „cleric” este „Marele Preot al marturisirii noastre” un profet ca Moise, de care se cere sa ascultam.
Descrierea plina de detalii a slujbei de preot ne duce cu gandul la ascutzimea sabiei Cuvantului(mai taietor ca orice sabie cu doua taisuri) care are de facut operatii migaloase de despartire a sufletului de duh si de judecare a gandurilor si intentiilor inimii.
Sa framantam „floarea fainii” din cele dintai roade(carti) ale Cuvantului lui Dumnezeu, cartile Vechiului Testament, amestecata cu untdelemnul Noului Legamant, imbracati cu tunici de in subtire(fapte drepte ale sfintilor), orice cuvant fiind cu sare(har) si punand deasupra tamaie(rugaciune) arzand cu focul(pasiunea, iubirea Duhului) de pe altarul de la care n-au drept sa manance cei care slujesc in cort.
d.

4 Responses to Jertfe duhovnicesti

  1. Mariana spune:

    Sunt foarte clare aceste lamuriri ale tale, cat si altele pe care le-am citit pe cest blog. Cred ca ar trebui sa la pui intr-o carte care ar putea fi mai usor citita de mai multi.

    Apreciază

  2. vesteabuna spune:

    Multumesc de apreciere, dar nu mie personal. E lumina si harul primit pe patratica mea, pe postata mea, conform cu ce este scris:”unuia ii este dat…sa vb despre..altuia” altceva, etc. Nu agreez treaba cu cartea, las cuvantul sa se rostogoleasca cu cea mai mare viteza, iar netul e perfect pentru asta. Generatia de acum nu mai deschide carti, ci laptopuri. La urma urmei nu conteaza daca mananci cu lingura de lemn sau de inox, conteaza CE mananci. Alaltaieri spunea fratele Iosif, mecanicul meu, ca el mananca orice, nu conteaza ca si asa nu are fereastra la stomac sa se vada ce a mancat. Nu tot asa este cu mancarea spirituala, „ochiul este lumina trupului”. Se vede ce ai mancat, cu ce te hranesti, dupa cum privesti, dupa ce urmaresti, orice hrana creeaza dependente, obiceiuri, cautari. Cand da omul de ceva mai gustos, abandoneaza ce e mai insipid.
    Timotei se hranea „cu cuvintele credintei”. Buna mancare. Nu da dureri de cap, obezitate spirituala, ingamfare, ingrijorare, etc. Numai har!

    Apreciază

  3. […] de smerenie și umblare Cristică. Spectacolele noilor catedrale mărturisesc un creștinism fără Jertfe plăcute, se aduc doar jertfele nebunilor, într-o frenezie a energiei firești(sufletești, cu sânge) de […]

    Apreciază

  4. […] în principal rostiri, vestirea evangheliei, de ex este o slujbă de jertfă, etc., am mai scris aici despre jertfe și aici. Binefacerea, dărnicia sunt tot jertfe. Ce înseamnă scurgerea sângelui […]

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: