de vesteabună

Fratii hutteriti (300 de pagini)

Istoria necunoscuta a ultimelor comunitati anabaptiste din Transilvania (1620-1765), persecutiile si fuga lor in Tara Romaneasca.
1. Istoria apariţiei comunităţii religioase şi a gospodăriei frăţeşti în Vinţu de Jos, Transilvania
2. Transmigraţiile din timpul lui Carol al VI-lea şi al Mariei Tereza
în Transilvania 1734-1737 şi 1752-1758.
3. Transmigraţiile din Kärnten (Carintia) în Transilvania.
4. Aderarea trasnmigranţilor din Kärnten (Carintia) la comunitatea religioasă a fraţilorhutteriţi.
5. Familiile de transmigranţi din Kärnten (Carintia).
6. Răspândirea familiilor de transmigranţi din Kärnten (Carintia) în perioada 1756-1762.
7. Apariţia comunităţilor frăţeşti în Criţ şi Dacia (Stein). Iată mai jos o poză cu satul Criţ văyut din avion.

şi o hartă a satului Criţ din Ridicarea Topografică Iozefină realizată în scopuri militare între anii 1756-1763, exact în perioada când s-a format comunitatea.


8. Lichidarea bisericii botezătoare din Vinţu de Jos şi măsurile luate de autorităţi împotriva fraţilor hutteriţi în Criţ, Dacia (Stein), Ighişu Nou şi Sibiu
9. Rezistenţa fraţilor hutteriţi din Vinţu de Jos şi ajutorul acordat lor de către comunitatea din Criţ şi Dacia (Stein).
10. Fuga fraţilor hutteriţi din Kärnten (Carintia) peste Carpaţi în Valahia (Ţara Românească) în 1767
11. Apariţia comunităţilor frăţeşti în Ciorogârla şi Prisiceni
12. Emigrarea în Rusia în anul 1770.
13. Prizonierii din Sibiu şi întoarcerea lor
14. Formarea gospodăriei frăţeşti în Wirschinka şi acţiunea de salvare a celor convertiţi cu forţa în Ungaria.
15. Fraţii hutteriţi sub Johannes Waldner 1794-1824 şi mutarea în Raditschewa.
16. Aşezările fraţilor hutteriţi din zona Mării Negre 1842-1874.
17. Emigrarea fraţilor hutteriţi în SUA în 1874.
18. Dezvoltarea gospodăriilor frăţeşti hutterite din SUA şi Canada în perioada 1874-1976.
19. Concluzie

 

15 comentarii

  1. Iata ce scrie Gameo(Enciclopedia menonita) despre cartile lor, confiscate de Delpini:”The Hutterites left Transylvania, but many of their most precious books had already been confiscated. Today these codices are found in two university libraries: Alba Iulia (formerly Weissenburg; library of the Batthyaneum), holding not less than 18 codices, and Cluj (formerly Klausenburg), with one codex. Two of these codices are extremely old, dated 1587 and 1596; the rest are of the 17th century. Four of these codices contain Hutterite chronicles of varying origin, four are collections of epistles and tracts, two are hymnals, four contain dogmatic tracts, two contain pedagogical writings, and two contain Bible exegesis, probably used for sermons. As far as is known these books have not been studied by any scholar, nor did the two visiting Hutterites of 1937 succeed in seeing them.”
    Cine se leaga?
    sursa: http://www.gameo.org/encyclopedia/contents/T736.html

    Apreciază

    Răspunde

    1. Textul l-am luat de pe net in germana. Mi s-a parut de mare valoare si l-am tradus(a facut-o cineva foarte profesionist). Textul exista sub forma unei brosuri gen informare la vre-un colocviu stiintific, am vazut una tot in germana. Autorul textului a decedat. Nu am reusit sa dau de rudele autorului pentru a cere drept de publicare. Nu am gasit interdictie de copiere. Intre timp textul german a fost scos de pe net. E asa ca Melhisedec…fara mama, fara tata. 🙂

      Apreciază

      Răspunde

  3. Multumesc pentru raspuns. Am citit cateva pagini din material deoarece sunt interesat de istoria anabaptistilor din Romania. Din material trebuie sa inteleg ca anabaptistii care au ajuns la Vintu de jos erau de fapt frati Hutteriti? Acestia au plecat in Rusia apoi in America spune aceasta brosura. Atunci cei de la Suceava care publica „Samanta Adevarului” sunt mennoniti, ei de unde vin? Nu cumva printre cei hutteriti erau si mennoniti?

    Apreciază

    Răspunde

    1. Au fost două ramuri principale de anabaptişti (de fapt au fost mai multe ….) menoniţii, urmaşii lui Simon Menno cu influenţă mare in Olanda, Nordul Germaniei, Elveţia, Franţa şi hutteriţii,urmaşii lui Jakob Hutter din zona Tirol, Austria montană, Moravia (Mahren in carte), Ungaria. Şi unii şi alţii au emigrat spre est pe la 1700. Menoniţii mai întâi în Silezia(sudul Poloniei) şi apoi în Rusia, hutteriţii mai întâi în Transilvania şi apoi în Rusia. Hutteriţii, deşi numeroşi şi foarte bine organizaţi material, au fost aproape exterminaţi în războiul de 30 de ani. Cei rămaşi au „înviat” în Transilvania. Din Rusia au plecat aproape toţi spre USA odată cu apariţia căii ferate (pe la 1860 prin Hamburg). Hutteriţii au emigrat în 1918 din USA în Canada datorită persecuţiei din State, au fost consideraţi nemţi. Cei de la Suceava sunt mennoniţi, nu hutteriţi. Sunt puţine legături între ei. Îţi recomand un link: http://www.gameo.org/encyclopedia/?show-index=H e din http://www.gameo.org Enciclopedia menonită, timp să ai. Spor!

      Apreciază

      Răspunde

  4. am reusit sa descopar si eu ce mi-ai scris. Acum insa as dori daca poti sa imi spui totusi numele autorului. Iti spun sincer am nevoie la o lucrare pe care as vrea sa o incep pe tema anabaptistilor. Daca se poate as dori sa-mi spui si numele tau pentru a oferi in bibliografie si traducatorul. Iti multumesc anticipat si sper ca nu iti cer prea mult. Desi pentru mine inseamna mult aceasta sursa.

    Apreciază

    Răspunde

    1. Nu sunt eu traducatorul. Titlul original al cartii este: Buchinger, Erich. „Die Geschichte der Kaerntner Hutterischen Brueder in Siebenbuergen und in der Walachei (1755-1770 in Russland und Amerika.” Sonderdruck aus Carinthia I. Zeitschrift fuer geschichtliche Landeskunde von Kaernten, Verlag des Geschichtsvereins fuer Kaernten, Klagenfurt, 1982.
      Mai gasesti informatii despre subiect aici: http://prologos.ro/dale-crestinismului/tschetter/ sau aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Transylvanian_Landler

      Apreciază

      Răspunde

  5. unde gasesc sa citesc despre ……………Istoria apariţiei comunităţii religioase şi a gospodăriei frăţeşti în Vinţu de Jos, Transilvania, vreau ceva concret

    Apreciază

    Răspunde

      1. Deci, cred că trebuie să mă repet. Partea aceasta NU este Cronica Mică a fraților hutteriți. Nu este nici măcar o porțiune din ea. Este o altă carte, este un studiu scris de Erich Buchinger (un sas probabil, născut în Transilvania și emigrat în Austria) după documentare serioasă prin arhive din Transilvania, Ungaria și Austria. Cartea aceasta este mai mult decât Mica Cronică.
        Eu citisem istoria Anabaptiștilor din România prin anii 90 și când a apărut netul (prin anii 2000) am căutat subiectul, am dat de această carte pe net (în limba germană) mi-am dat seama instant că în ea este rezolvată enigma lui Alexa Popovici (cum au dispărut anabaptiștii din Transilvania) și am dat cartea la tradus. Sunt un om ocupat și cu tot respectul față de titlul dvs., dar am scris aceste lucruri pe ici pe colo. Dacă întrebați despre ce este deja scris, înseamnă că n-ați citit TOT, deci nu sunteți 100% interesat sau vreți răspunsuri-concluzii.
        Iar Google este mai deștept ca mine.
        Rămânem la mail/comentarii.

        Apreciază

        Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s