Am postat acum câteva zile pentru prima dată un titlu care începea cu ”părerea mea…”.
Acum postez a doua postare care începe așa și probabil cu voia lui Dumnezeu vor mai urma.
Am păreri bune despre părerile mele, aș fi mare fariseu să neg. Nici n-aș scrie dacă n-aș crede ce scriu.
Întrebarea ”ce părere ai despre?” însă îmi produce amintiri sâcâitoare. Mi-a fost pusă în ultimii 25 de ani de unii din cei teleghidați pe lângă mine să mă spioneze, să-mi picteze profilul psihologic, să mă poată izola sau defăima.
Un exemplu: a trebuit să fiu izolat de fratele N. Informatorul de serviciu, după ce că ne cunoștea pe amândoi, pe mine mă întreba des: ”Ce părere ai despre?”…oameni, întâmplări, idei, credințe. Nu a fost deajuns, prea coincideam cu fratele N la idei. Atunci am fost întrebat direct: ”care e diferența între tine și fratele N?” I-am spus o diferență de nuanță teologică minoră dintre noi(un țânțar). La scurt timp, am auzit diferența respectivă țâșnind ca un armăsar nărăvaș din gura cumnatului fratelui Nelu, ca o acuzație la adresa mea: ”tu ești…ist!” și m-a călcat cu copitele nuanței. Nu calul mă durea, ci călărețul. M-am prins imediat cui spusesem diferența(părerea mea), dar cum a ajuns din gura mea în urechile întrebătorului de păreri și apoi desigur prin gura lui spre urechile fratelui cumnat al lui N. este un traseu de la țânțar la armăsar cu un singur călăreț.
Pe cine interesează părerea mea? Aproape pe nimeni, de fapt iertați-mă, pe unii din cei care ați citit până aici, poate.
Sunt stări asupra cărora nu merită să am păreri și n-am.
Este în Biblie termenul părere? Nu așa, dar este mărturie, de exemplu: ”Lauda noastră este mărturia, pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, şi mai ales faţă de voi, cu o sfinţenie şi curăţie de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu.” 2 Corinteni 1:12
Noi aducem jertfe duhovnicești vorbind, mărturia noastră este jertfa noastră duhovnicească. Dacă unii numesc această mărturie părere, poftim, s-o numească, să intre atrași de mirosul acestei jertfe spre a fi și gândurile lor contopite pe vatra altarului atunci când se pocăiesc. Ajută o părere, o mărturie? În mod sigur da. Mai ales dacă ”cine vorbește(dă cu părerea) să vorbească cuvintele lui Dumnezeu” sau ”orice cuvânt să fie cu Har, dres cu sare”, precum era fiecare jertfă în mod obligatoriu sărată pentru învățătura noastră.
Vestea Bună 