”Vai de mine! pentru că sunt ca după adunatul fructelor de vară, ca bobițele rămase după culesul strugurilor. Nu este nici un ciorchine de mâncare, nici un fruct timpuriu pe care îl dorea sufletul meu.” Mica 7:1 Altă traducere: ”sufletul meu dorea o smochină timpurie” (trad GBV 2011)
Nu este prima dată când citind Vechiul Testament găsesc similitudini frapante între fraze spuse de profeți și gesturi ale Domnului Isus. Citind aici mi-am amintit de pilda smochinului neroditor, când ”nu era vremea smochinelor”.
Logic ar fi să judecăm că dacă încă nu era vremea smochinelor Domnul Isus n-ar fi fost îndreptățit să caute, să pretindă rod.
Nu e chiar așa.
Majoritatea smochinilor în zonele cu climă caldă produc două rânduri de roadă.
Prima dată apar smochinele timpurii, apar chiar înaintea frunzelor, acelea se coc întâi, prin mai.
Apoi, după apariția frunzelor, la baza frunzelor apar smochinele târzii, ce se coc în august.
Smochinele timpurii nu au în general gustul la fel de bun ca cele târzii, dar sunt dorite pentru că apar primele.
Să luăm însemnătatea duhovnicească a pildei.
Lemnul cel verde s-a uscat.
Casa lui Israel, legământul dintâi a fost înlocuit cu un legământ mai bun.
Alt smochin din altă pildă a fost tăiat pentru că 3 ani n-a adus rod.
Nu că rodul lui ar fi fost pentru mâncat! Conform Levitic 19:23 timp de trei ani după plantare rodul pomilor nu avea voie să se mănânce, se socotea necircumcis. Rodul din anul al patrulea era sfânt pentru Domnul. Abia rodul din anul al cincilea era pentru hrană. La toți pomii.
Deci smochinul neroditor, casa lui Israel, de fapt legământul dintâi a fost înlăturat nu doar că n-a produs mâncare, chiar dacă ar fi fost cu rod n-ar fi fost pentru mâncare. Legea a fost înlăturată ”din pricina neputinței și zădărniciei ei”. Ce frumos înțelegem și de aici că ”prin faptele legii nimeni nu este îndreptățit”.
Sunt pilde pentru învățarea noastră!
Prin pana lui Mica, Domnul Isus (Duhul Lui era în profeți) ni se descoperă duhului nostru în frumusețea apropierii Lui de noi cu dorința flămândului. Dorește să găsească rod, prin aceasta Tatăl este glorificat.
Fiul a fost plăcerea Tatălui.
Să fim și noi roditori spre plăcerea Fiului.
Smochine târzii, al doilea rod.
Iar bobițele rămase după culesul strugurilor sunt ”pentru orfan, străin și văduvă”, acei ”foarte neînsemnați frați ai mei” cărora oridecâteori le facem un bine, îi facem Lui. Să-L vedem pe El în ei! ”Când îţi vei culege via, să nu culegi a doua oară ciorchinele care rămân pe urma ta: ele să fie ale străinului, ale orfanului şi ale văduvei” Deut 24:21
Hrana Lui este al doilea rod sau chiar mai târziu, al treilea, rămășița, resturile, după cules, hrana străinului, a orfanului, a văduvei.
Cu bucurie, d.
Publicat de vesteabună 
