De n-ar fi Har…cântare de Mia Iovin

Ascultă ”De n-ar fi Har”:  

Download: de-n-ar-fi-harul-tau-cel-mare.pdf

Copacul verde, copacul uscat

”Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine; ci plângeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri. Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?”

Mult timp nu am înțeles acest text sau l-am înțeles diferit, de ex.
-așa:  Domnul Isus este copacul verde și după plecarea lui Israelul vinovat de răstignire va fi pedepsit(cum a și fost)
-sau așa: Israelul este copacul verde și va ajunge să se usuce
Etc….

Fiind născut și crescut într-un sat multiconfesional, ”discuțiile interminabile cu privire la religie” m-au însoțit din leagăn. Nu am pasiunea lor, nu le iau în serios atunci când miza nu este Domnul Isus Cristos și Învățătura Lui.
Cred însă că acest text poartă ascunsă în El revelarea Tainei (ținută ascunsă de veacuri) tocmai a Aceluia ce l-a rostit.
Știm că în profeți era Duhul Domnului Isus.
Despre profeți se arată că erau timizi, că șovăiau, dar nu vedem păcate în viețile lor ca în viețile împăraților.
Profeții sunt prototipul Domnului Isus.
Ce au făcut ei, ce au scris, pilda lor…toate ne sunt lăsate ca să-L învățăm pe Cristos.
Textul marcat cu roșu îl putem înțelege ca o repetare a ce a scris Ezechiel și o explicare:

”Şi toţi copacii de pe câmp vor şti că Eu, Domnul, am coborât copacul care se înălţa şi am înălţat copacul care era plecat; că Eu am uscat copacul cel verde şi am înverzit copacul cel uscat. Eu, Domnul, am vorbit şi voi şi face.”

Ce se va face celui uscat?
Copacul uscat va înverzi.
Femeia stearpă va avea copii.
Promisiunile legământului al doilea, al celui mai bun, al credinței care vine după lege, al Harului care domnește după păcat sunt înverzirea.
Gândul ne duce și la imaginea toiagului lui Aaron.
Poate părea stranie apropierea unor texte care nu par similare, dar Domnul Isus când îi întreba ceva pe ucenici făcea aluzii directe la texte care ei ar fi trebuit să le știe pentru că vorbeau despre El și despre Harul păstrat pentru noi prin El.
Așa să citim Vechiul Testament, cu ochelarii Duhului de descoperire ca să-l vedem pe Cristos în profeți, pe noi (omul cel vechi) în faptele acuzate de ei și pe Domnul Isus în suferințele, cuvintele, faptele și răbdarea profeților.
În cele 10 seminții (calea lui Ieroboam) vedem lucrarea tainei fărădelegii în Biserica Apostată(scriși pe pămân) iar în Iuda(laudă) și Beniamin(fiul dreptei)(casa lui David(dragoste)) preînchipuirea rămășiței, a Adunării Slăvite, scrisă în ceruri.
Promisiunile sau urgiile lor ne stau înainte în viitor.
Noi, fiecare creștin, în aceste vremuri tulburi avem de făcut lucrarea lui Ilie și Mica, a lui Ezra și Neemia, a lui Elisei și Samuel, a lui Ieremia și Daniel,  sau a celorlalți profeți, lucrare de trezire, de mărturie, de lauda slavei  Harului Celui ce ne-a dat Har.