Dreptul de a te căsători fără biserică, pastor și ritual. Un exemplu istoric.

26 septembrie 2010

Sunt mulți oameni care văd că sistemul clerical este  neconform cu Cuvântul lui Dumnezeu. Mulți acuză vehement și pe bună dreptate întreg sistemul religios îndepărtat de modelul biblic și cer revenirea la felul simplu, neclerical al strângerilor creștinilor. Entuziasmul lor este molipsitor, au argument convingătoare.
Pe acest blog și eu scriu în același ton și sunt convins de ceea ce scriu.
Dar….
Mai bine vă spun o poveste.
Sunt mulți oameni care doresc  reîntoarcerea la principiile Nou-Testamentale ale adunării, la simplitate, părtășie, libertate a Duhului, mulți chiar practică aceste stări de har în paralel cu închinarea oficială. Ieri am fost la o nuntă, la masă. Mama miresei scrisese mult în acest ton, cu câțiva ani în urmă pe mai multe forumuri sau grupuri de discutii. Coerent, argumentat și convingător. La căsătoria fiicei ei însă a chemat mai mulți pastori renumiți și a parcurs tot ritualul din biserică conform datinei.

Am întrebat-o: ”Ce facem cu pastorii? Nu sunt după scriptură, dar câteodată e nevoie de ei!” N-a avut tăria să răspundă! A venit însă la mine cu o rudă de-a ei să-mi spună ”că ei au început în orașul lor să se adune în grup mic paralel cu programul din biserică și că e mai bine, dacă vreau să-I vizitez…!”
Tocmai dibuisem țărușul diavolului și l-am întrebat direct pe fratele respectiv: ”OK, nu e bun pastorul, dar tu personal poți să-ți imaginezi o căsătorie fără pastor și fără biserică, să mergi de la starea civilă direct la restaurant?” Omul a rămas năuc. Nu putea să-și imagineze așa ceva. Atunci i-am spus: ”du-te înapoi, n-are rost să mergi mai departe. Cândva vei avea nevoie de pastorul din mintea ta. Rămâi acolo.”
Nu poți fi atât de fariseu să declari sistemul rău, dar să-l folosești din când în când. Ori e rău sută la sută ori e bun sută la sută! Lucrurile să fie clare și răspicate. DA, da si nu, nu.
Umblarea pe două cărări e instructajul diavolului. Dia-bolos înseamnă cel ce aruncă în două direcții. Să spui una și să faci alta că doar ”Dumnezeu cunoaște inimile”.

Prin Harul lui Dumnezeu există stat laic, există stare civilă….e un Har, e o vreme de Har pentru că nu sunt de mult. De ce să nu ne folosim de ceea ce Dumnezeu dă prin slujitorii lui. Despre angajații statului Scriptura spune că sunt slujitorii lui Dumnezeu în Romani 13, dar despre popi nu spune nicăieri nimic. Nici despre ritualurile lor, nici despre ritualul de nuntă. E o capcană de furat suflete de oameni.
Postez mai jos un articol istoric despre prigonirea hughenoților, protestanții francezi care refuzau să participe la slujbele păgâne(catolice) chiar dacă era vorba de căsătorie sau botez(înregistrarea nașterii). Read the rest of this entry »


Împușcați pentru credință, 1937

26 septembrie 2010

Au fost multe mii de credincioși în fosta URSS care nu au vrut să primească izbăvirea, s-au dus la moarte cu bucurie. Din cei din poza, fratele Ghirciuc avea 12 copii iar Babkin nu era căsătorit. Sentinșa: împușcarea. Vina? ,……citiți cele 6 pagini ale articolului Moartea în numele vieții. Sursa: revista Vestitorul Adevărului nr 1/2004


Te-ai rugat azi pentru președintele țării?

26 septembrie 2010

Dintre cele 3 tipuri de autoritati umane, cele politicereligioase sieconomice(imparati, ……… si negustorii pamantului), suntem indemnati sa ne rugam doar pentru cele politice, pentru imparati.
Si nu oricum: “sa ne rugam INAINTE DE TOATE pentru imparati”.
De ce? Autoritatile politice sunt suficiente pentru administrarea domeniului firesc, carnal. Domeniul spiritual le este inaccesibil si nu au mijloace de evaluare, multi il neaga. Nimeni nu poate fi judecat de exemplu pentru ce a gandit, nu?
Vremuri grele sunt profetite despre istoria umana viitoare, vremuri in care e posibil ca autoritatile politice sa slabeasca astfel incat sa fie nevoie sa-si transfere autoritatea celor religioase. Chiar si stabilitatea economica depinde de increderea oamenilor intr-o structura superioara, iar sub presiunea hiperglobalizarii, aceasta structura sa fie una, nu statala, nici economica, ci religioasa.
Traim inca vremuri de Har, cand avem presedinte, guvern, lege, frica de legi si o destul de eficienta neutralitate politica a statului. Sa multumim lui Dumnezeu pentru acestea.  Pana va veni  Domnul.
Este profetit ca in vremea sfarsitului chiar negustorii pamantului se vor boci la falimentul autoritatii religioase. Acel faliment va atrage probabil cu sinescaderea increderii si caderea economica. Stocuri imense de marfurinevandute(descrise la Apoc 18) vorbesc de increderea celor ce le-au acumulat (negustorii pamantului) intr-o stabilitate data probabil de fiara. Vedem sub ochii nostri marile corporatii cum se intind ca niste plase pe intregul pamant. Exista companii mai bogate ca tari, unele mai bogate ca Romania. Asa cum gasim in Apocalipsa, e posibil deja sa se ajunga ca atat sistemul politic, cat si cel economic sa se supuna  de buna voie fiarei.
Sa nu ironizam statul. Prin aceasta administrare corupta si imperfecta, lipsita de glorie, noi putem duce in carne o viata linistita si pasnica, pentru a putea trai IN DUHUL o viata plina de Glorie. Sa ne rugam pentru presedinte, asa cum e. Pentru cei inaltati in administrari. Pentru guvern si parlament, pentru primari si consilieri, pentru politie. Sa multumim lui Dumnezeu pentru ei. Ei sunt slujitorii, noi suntem fiii Tatalui. Nu voi respecta eu pe slujitorii tatlui meu? Pentru scurtimea clipei care trece, nu are rost sa fim implicati in aceste lucruri decat prin rugaciune zilnica si facand binele oricand ni se deschide ocazia. De ce sa ne rugam? Ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita cu toata evlavia si cu toata cinstea. Ar fi groaznic sa nu fie domnia legii. Sa fie doardictatura banului, sau a obscurantismului de tip medieval. Uitati-va la cine l-a ucis pe fratele Feinstein, nu fascismul in conditiile unui stat slabit si vasalizat?
Inaltarea si coborarea din administrari o face Domnul. Chiar daca noua nu ni se pare.
Rugati-va ca “imparatii”, pedepsind pe raufacatori si laudand pe cei ce fac bine, sa ramana slujitorii Domnului. Chiar daca nu sunt fii.
Nu am pasiunea profetiilor, nici a cercetarilor fara rost sau a speculatiilor, dar nu pot sa nu vad cum se formeaza sub ochii nostri conditiile pentru implinirea pana la detaliu a cuvintelor dinainte scrise.
Am scris aici doar niste ganduri pe care le-am avut aseara intr-o discutie cu cineva. Nu tin mortis ca cred asa(legat de profetii), mai mult banuiesc si am vrut sa impartasesc cu voi.

-repostare de pe vechiul blog, 5 decembrie 2007


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 25 other followers