Suntem obisnuiti sa credem ca mintea este seful suprem al fiintei noastre, ca ia decizii libere, chiar ca avem o vointa libera.
Iata ca aici Cuvantul ne da un model de urmat, model in care ni se cere sa disciplinam prin Duhul zbenguitoarele ganduri, saltaretele inchipuiri, taratoarele visari, sa daramam imaginatiile si sa transformam gandirea intr-osluga a Celui ce are Intaietatea. Chiar fiecare gand, orice gand sa fie rob. Niciunul sa nu raman liber.
Nu e prea de tot?
Nu e o reteta plictisitoare?
NU.
Maine plecam iarasi(cu sotia) in Europa de Nord. Prima data cu GPS. Pun adresa si ascult cuminte, la dreapta, la stanga, inainte…etc. Ce bine-i cu calauza! Fara harta. Un frate mi-a urat:”vezi si de GPS-ul ala spiritual, sa-L ai tot timpul pornit!” Rob calauzirii, dar prefer asa.
Vara trecuta am fost la Filipi, am vrut sa vedem ruinele. Ne-am lasat o zi sa haladuim printre pietre, sa prindem atmosfera, am iesit si noi pe poarta cetatii, era un rau. Marisor, numai bun de un botez. Langa oras, un munte mare. priveam colosul ala de munte si ma tot gandeam cum le-a potrivit Dumnezeu atunci, cand cu Pavel. La 1 km de Filipi, satul Krenides, unde s-a nascut tatal lui Alexandru cel mare. Exista satul si acum. Cetatea e o mare de ruine dupa un alt cutremur din anii 700. Acel cutremur insa, din secolul I, care a fost chiar la miezul noptii, a fost dat de Domnul Isus tocmai pentru apostolii Lui. Au murit poate unii:”dau oameni pentru Tine”. Noi vedem doar lucrari, orase, zidiri si munca. Domnul vede launtrurile celor alor lui, cele mai de pret lucruri care le are pe pamant(omul ascuns al inimii care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu). In functie de acesti oameni launtrici invarte El istoria. “TOATE LUCRURILE lucreaza impreuna.” Nu suntem un rezultat al intamplarii darwiniste.
Domnul Isus are inatietatea in istorie si toate se petrec “din El, prin El si pentru El.”
Iar noi ii suntem o comoara deosebita “de la Dumnezeu si nu de la noi”.
”Nu ca noi prin noi insine suntem in stare sa gandim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastra, dimpotriva, vine de la Dumnezeu…”
Gândului din minte! să îi pun zabală
mi se cere zilnic, fără îndoială;
înfrânând pornirea gândului hai-hui,
să îl fac un rob al ascultării Lui.
Gândurile mele!? ca pe niște boabe,
să le-nchid în sacul ascultării roabe;
răstignite fie și închise-n veac
miile de vise din al minții sac.
Gândurile mele!? ca un roi de-albine
să le-nchid în stupul ascultării bine.
Urmărind rodirea păcii ca un trup,
dulcele din mierea Rodului din stup.
Gândurile mele!? ca niște cocori,
doar în stol să zboare, să le las pe nori.
Unul după altul fâlfâind domol
ajutați de zborul Primului din stol.
Gândurile mele!? ca niște tăciuni
care doar în focul rugăciuni-s buni,
aprinzând iubitul părtășiei loc,
roabe ascultării, fac mai mare foc.
Gândurile mele!? Numai de-s supuse
ascultării Tale, vor rodi, Isuse!
Harul Tău să-mi umple-al casei minții pod,
sprea avea-n trăire, Harul Tău ca Rod.
“El este Capul Trupului, al Adunarii. ……..pentruca în toate lucrurile să aibăîntîietatea.” Coloseni 1:18
“să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.” Efeseni 4:15
“Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului” Evrei 4:16
“fiindca….avem o intrare sloboda…..să ne apropiem ….. cu credinţă deplină”Evrei 10.
fratele dan
7 dec. 2007 Randers Danemarca
Sau: ascultarea de Hristos este mai presus decat gandurile noastre.